21 mai 2018

Grup de suport pentru supravieţuitori ai abuzului sexual


Vă invităm la un grup de suport cu participare gratuită şi anonimă,      într-un mediu de acceptare şi siguranţă.


De ce?
Poate simţi că ai nevoie să vorbeşti cu cineva. Deşi este dificil să vorbim despre asta, procesul de vindecare poate începe prin conectarea cu ceilalţi. Sprijinul unor persoane care au trecut prin experienţe similare te poate ajuta, persoane care vor să te asculte şi să împărtăşească povestea lor.


Cum?
Vom organiza lunar întâlniri de grup, într-un cadru discret şi sigur, ghidate de un psihoterapeut atestat. 


Unde?
Locaţia vă fi comunicată doar persoanelor înscrise. Participarea este gratuită.

Cand?  
Luni, 28 Mai, 10:00-12:00
 

Înscriere aici.
Contact: suport@wearecomma.ro

***
Acest grup de suport este destinat persoanelor care au trecut prin orice formă de abuz sexual. Fiecare dintre noi merită o sursă de sprijin, acceptare, conectare şi ajutor specializat, într-un mediu în care putem vorbi în siguranţă despre experienţa noastră şi putem începe procesul de recuperare şi vindecare, în ritmul fiecăruia.


Supravieţuitorii abuzului sexual se pot confrunta cu numeroase provocări, atât în viaţa cotidiană, cât şi în relaţiile interpersonale. Frecvent, supravieţuitorii îşi pierd sentimentul de siguranţă, simt neputinţă, le este afectată imaginea de sine şi îşi pierd abilitatea de a avea încredere în ceilalţi sau de a dezvolta relaţii intime. Dar impactul abuzului sexual variază de la o persoană la alta şi poate fi trăit foarte diferit.

Împreună, putem construi speranţă şi siguranţă, ne putem sprijini reciproc, împărtăşind într-un mod securizant experienţele noastre şi învăţând noi moduri de a gestiona propriile emoţii şi comportamente.
 


19 apr. 2018

Workshop: Relații sănătoase - Înțelegerea de sine şi a celorlalți


Vineri, 4 Mai, h 18:00 - 20:00
la Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga"
Str. Clinicilor nr. 2, Cluj-Napoca

Facebook Event 
 
Pe parcursul vieţii noastre, formăm și menținem relații interpersonale. Ne confruntăm deseori cu dificultăți în înțelegerea și acceptarea reciprocă. O mare parte din emoţiile şi acţiunile noastre se nasc din interpretarea proprie asupra lumii înconjurătoare. Putem să ne optimizăm relațiile printr-un efort conștient de a ne înțelege mai bine pe noi înșine și pe ceilalţi, şi prin eficientizarea comunicării noastre.

Cercetările
în psihologie arată o relație semnificativă între acceptarea de sine și acceptarea altora. Dezvoltarea înţelegerii propriei persoane poate îmbunătăți capacitatea noastră de a înțelege gândurile și sentimentele celorlalți. Este dificil să ne acceptăm fără să învățăm să dezvăluim ceea ce gândim și simțim. Este dificil şi să îi acceptăm pe ceilalţi fără să îi ascultăm și să îi înțelegem, înainte de a le judeca sau respinge opiniile şi emoţiile.

În cadrul acestui workshop, vă invităm să exersaţi înțelegerea propriei persoane şi a celorlalți, dintr-o perspectivă cognitiv-comportamentală și interpersonală. Folosind experiențe din viaţa cotidiană, vom schimba idei și vom acorda atenţie semnificațiilor și interpretărilor personale care ne afectează emoţiile.


Magda Moldovan este psiholog clinician și psihoterapeut cognitiv-comportamental, cu peste 5 ani de experiență în cabinetul individual. Este fascinată de natura umană, de creierul uman și procesele psihice, dezvoltând şi promovând sănătatea mintală.

  

24 nov. 2017

Psihoterapia cognitiv-comportamentală şi tulburările de anxietate

Tulburările de anxietate sunt frecvent întâlnite în rândul pacienţilor din cabinetele psihologice. Un pacient apelează la psihoterapie în momentul în care simptomele sale îi crează un distres semnificativ sau îi afectează semnificativ activitatea şi relaţiile cu ceilalţi.

În prima şedinţă se pun bazele relaţiei terapeutice, se conturează imaginea de ansamblu, se discută aspecte legate de colaborare şi modul de desfăşurare a şedinţelor. Apoi are loc un proces de evaluare psihologică, în urma căreia este identificată categoria şi specificul tulburării anxioase (dacă este cazul – ex. tulburare de panică, fobie specifică, anxietate socială, tulburare de stres post-traumatic, tulburare obsesiv-compulsivă, anxietate generalizată), precum şi factorii care au favorizat, declanşat, respectiv menţinut tulburarea. De asemenea, sunt identificate posibilele probleme asociate (ex. depresie, alte tulburări de anxietate, comportamente nesănătoase).

Deşi tulburările de anxietate se află sub o umbrelă comună, ele pot fi foarte diferite. Mecanismul comun include o serie de gânduri iraţionale care declanşează o teamă exagerată în situaţii în care aceasta nu se justifică. În anxietate, pacientul are îngrijorări legate de viitor, dificultăţi financiare, propria stare de sănătate, propriile simptome. Acestea sunt interpretate într-un mod negativ, adesea exagerat. Teama că se va întâmpla ceva grav se suprapune peste scheme cognitive mai profunde (pacientul se consideră vulnerabil, inferior, inadecvat sau incapabil să facă faţă).
Aceste gânduri distorsionate declanşează simptomele de anxietate, care se pot regăsi în planul fiziologic (ex. respiraţie accelerată, disconfort abdominal, ameţeli, palpitaţii, senzaţie de leşin), în planul emoţional subiectiv (ex. frică intensă, panică) şi în planul comportamental (modificarea comportamentului cu intenţia de a reduce anxietatea pe termen scurt, evitarea situaţiilor în care persoana anticipează că va avea anxietate).

După stabilirea unui diagnostic şi listarea problemelor, psihoterapeutul stabileşte împreună cu pacientul scopurile de intervenţie, printre care se pot regăsi: ameliorarea simptomelor de anxietate (în limite normale), eliminarea evitării situaţiilor temute, eliminarea comportamentelor de siguranţă, dezvoltarea abilităţii pacientului de a recunoaşte şi reduce simptomele de anxietate, dezvoltarea abilităţii de a identifica şi modifica gândurile iraţionale care declanşează şi menţin anxietatea, reducerea stării de activare şi tensiune a corpului, reducerea timpului petrecut în îngrijorare. Un scop implicit al psihoterapiei este reducerea vulnerabilităţii pe termen lung a pacientului.

Tehnicile cognitive includ automonitorizarea, identificarea, provocarea şi modificarea gândurilor nesănătoase, găsirea unor gânduri alternative sănătoase, testarea prezicerilor negative, combaterea catastrofării şi a îngrijorărilor excesive. Tehnicile comportamentale includ expunerea graduală la stimuli, situaţii, gânduri sau simptome ce declanşează anxietatea, exerciţii comportamentale, tehnici de relaxare, tehnici de respiraţie, controlul contextului în care are loc comportamentul, modelarea consecinţelor comportamentului, recompensarea comportamentelor sănătoase, monitorizarea şi planificarea activităţilor dorite.

O variabilă foarte importantă în eficienţa intervenţiei o constituie motivaţia de schimbare a pacientului şi efortul pe care acesta este dispus să îl depună în scopul schimbării. Totuşi, acestea sunt influenţate mult de gradul de autocunoaştere şi de acceptare a propriei persoane, iar dezvoltarea acestuia poate constitui un obiectiv general al psihoterapiei.